Interogarea unui pacient cu boală articulară

Durerea de genunchi

Zlate arată că, în anulîn lucrarea sa Personality and Interpersonal Behavior, Robert Freed Bales aducea două contribuţii majore pentru psihologia socială.

interogarea unui pacient cu boală articulară artroza articulațiilor mici ale mâinilor cum se tratează

Prima se referea la punerea în circulaţie în literatura de specialitate psihologică a conceptului de personalitate interpersonală, iar cea de a doua la imaginarea unei tehnici de determinare a unui asemenea tip de personalitate. Personalitatea interpersonală sau, mai bine spus, nivelul sau dimensiunea interpersonală a personalităţii nu este altceva decât personalitatea individului aşa cum este ea văzută de toţi ceilalţi membri ai grupului, aşa interogarea unui pacient cu boală articulară se relevă ea grupului în funcţie de natura şi structura acestuia, de statutele şi rolurile membrilor, de interacţiunile care au loc între participanţi, de contribuţia adusă de fiecare la realizarea scopurilor grupului.

Importanţa unui asemenea tip de personalitate este cu atât mai mare cu cât ea se constituie ca un interogarea unui pacient cu boală articulară al acţiunii şi interacţiunii individului în cadrul grupului, apărând - în final - ca o sinteză a ceea ce este tipic pentru individul respectiv, a ceea ce este comun despre el în mintea celorlalţi membri ai grupului.

Cauzele bolii

Bales citat de Zlate, M. Reprezentările sociale, al cărui studiu iniţiat de Moscovici, încă dinse referă la forme de cunoaştere socială care sunt elaborate şi împărţite social. Ele ţin seama de construcţia socială a obiectelor mediului nostru material, uman şi social în raport cu care intervin ca grilă de lectură şi ghid de acţiune Moscovici, S.

Conceptul de reprezentări sociale vine de la Durkheim, dar sociologia a considerat reprezentările interogarea unui pacient cu boală articulară drept trucuri explicative nerelevante pentru o analiză ulterioară, pe când psihologia socială este preocupată numai de structura şi dinamica lor.

Diagnosticul artritei reumatoide a articulațiilor - Diagnosticare

Pentru a putea identifica elementele caracteristice ale reprezentărilor sociale, se impune prezentarea câtorva definiţii: Reprezentarea socială este un sistem de valori, de noţiuni şi de practici relative la obiecte, aspecte sau dimensiuni ale mediului social care permit nu numai stabilirea cadrului de viaţă al indivizilor şi grupurilor, dar constituie în mod egal un instrument de orientare a percepţiei situaţiei şi de elaborare a răspunsurilor Moscovici, S.

Conceptul de reprezentare socială desemnează o formă de cunoaştere specifică, o ştiinţă a sensului comun, al cărui conţinut se manifestă prin operaţii, procese generative şi funcţionale socialmente însemnate.

Apetit scăzut. Articulațiile se schimbă și se umflă din exterior, pielea deasupra lor devine fierbinte și înroșită. În plus, persoanele care sunt bolnavi de mult timp pierde în greutate și nu pot lucra pe deplin. Toate acestea sunt agravate de manifestările de leziuni cauzate de procesul autoimun al altor organe.

Ea desemnează, în sens atenuând durerile în articulațiile șoldului, o formă de gândire socială.

Reprezentările sociale sunt modalităţi de a gândi practic, orientate către comunicarea, înţelegerea şi stăpânirea mediului social, material şi ideal. Ele prezintă 9 Prof.

Simptomele artritei reumatoide a articulațiilor

Mârza-Dănilă Doina caractere specifice în plan de organizare a conţinuturilor, operaţiilor mentale şi logice Jodelet, D. Reprezentările sociale reprezintă o formă particulară de gândire simbolică, o dată ce imaginile concrete cuprind direct şi simultan o trimitere la un ansamblu de raporturi sistematice ce dau semnificaţie şi mai amplă acestor imagini concrete, formă de gândire diferită de imagini ca produse imediate ale percepţiei Palmonari, A.

Reprezentarea socială este un proces de elaborare perceptivă şi mentală a realităţii ce transformă obiectele sociale persoane, contexte, situaţii în categorii simbolice valori, credinţe, ideologii şi le conferă un statut cognitiv, permiţând înţelegerea aspectelor vieţii obişnuite printr-o racordare a propriei noastre conduite la interiorul interacţiunilor sociale Ficher, N.

Reprezentările sociale impregnează majoritatea raporturilor interpersonale, ele circulă, se încrucişează, preiau norme, modele, ticuri din mediu, se alimentează din specificitatea pe care le-o imprimă societatea şi cultura.

Teoria reprezentărilor sociale îşi ia drept punct de plecare diversitatea indivizilor, atitudinilor şi fenomenelor, scopul său fiind acela de a descoperi cum indivizii şi grupurile pot construi o lume mai stabilă şi previzibilă dintr-o astfel de diversitate. Comunicarea, care vehiculează şi fasonează reprezentările sociale, are ca funcţie importantă reglarea raporturilor între actorii sociali.

Remedii naturiste pentru durerile articulare

Reprezentările servesc să se întreţină o modalitate de raport între grupuri, aşa cum acest raport suscită reprezentări polarizate, organizând în mod specific abordarea cognitivă şi evolutivă a mediului social. Moscovici S. În aspectele ei interindividuale, instituţionale şi mediatice, comunicarea socială apare ca o condiţie de posibilitate şi de determinare a reprezentărilor şi a gândirii sociale.

boli autoimune dureri articulare artroza precoce a articulației șoldului

În sprijinul ideii că teoria reprezentărilor sociale poate oferi o imagine mai completă a condiţiilor sociale necesare pentru a activa dinamicile individuale, vine observaţia critică efectuată de W. Doise asupra sferei de interes a sociologiei interogarea unui pacient cu boală articulară a psihologiei sociale în această problemă.

Astfel, autorul arată că psihologii sociali ce studiază, de exemplu, procesele de diferenţiere categorială, de echilibru cognitiv, de atribuire, de reactanţă descriu asemenea procese, dar adesea în mod abstract, interogarea unui pacient cu boală articulară în afara unui context social bine definit şi fără să explice modulaţiile acestor procese atunci când funcţionează în reţele de comunicare şi de raporturi sociale diferite.

Dacă, pe de o parte, sociologul nu prea probleme cu oasele și articulațiile grijă să detalieze mecanismele diferitelor funcţionări psihologice, necesare totuşi pentru ca individul să poată participa la o dinamică socială, pe de altă parte psihologul social are interogarea unui pacient cu boală articulară adesea tendinţa de a descrie aceste procese doar pentru că sunt presupuse a se derula în mod cvasi-autonom la indivizi, făcând abstracţie de inserţia lor într-un context social concret.

Denise Jodeletarătând că reprezentarea socială este o formă de cunoaştere, elaborată social şi împărtăşită, având un scop practic şi concurând la construirea unei realităţi comune unui ansamblu social, susţine că aceasta - ca sistem de interpretare ce patronează relaţia noastră cu lumea şi cu ceilalţi - orientează şi organizează conduitele şi comunicările sociale, intervenind în procese variate ca difuzarea şi asimilarea cunoştinţelor, dezvoltarea individuală şi colectivă, definirea identităţii personale şi sociale, exprimarea grupurilor şi transformările sociale.

Ca fenomene cognitive, reprezentările sociale angajează tratament comun Kostanay socială a indivizilor cu implicaţiile lor afective şi normative, cu interiorizarea experienţelor, a practicilor, a modelelor de conduită şi de gândire, inculcate social sau transmise prin comunicarea socială legată de acestea.

Ce este reumatismul periculos? - Anatomie July

Jean-Claude Abricsubliniind faptul că teoria reprezentărilor afirmă că nu există o graniţă între universul exterior şi universul interior al individului sau al grupuluisubiectul şi obiectul nefiind în mod necesar interogarea unui pacient cu boală articulară, arată că reprezentarea funcţionează ca un sistem de interpretare a realităţii ce guvernează relaţiile dintre indivizi şi mediul lor fizic şi social, determinându-le comportamentele sau practicile.

Reprezentarea este un ghid pentru acţiune, ea 10 Relaţia terapeut-pacient Terapia centrată pe client orientează acţiunile şi relaţiile sociale; este un sistem de pre-decodaj al realităţii, căci determină un ansamblu de anticipări şi de aşteptări. Identitatea grupului social trece prin menţinerea identităţii psihosociale a indivizilor care îl interogarea unui pacient cu boală articulară Moliner, P.

Identitatea psihosocială poate fi concepută ca o structură cognitivă legată de gândirea reprezentaţională Zavalloni, M.

Factori care intretin panica in randul bolnavilor

Noţiunea de identitate psihosocială defineşte personalitatea individuală ca interogarea unui pacient cu boală articulară a unui ansamblu de componente psihologice şi sociologice. Studiul acestor reprezentări nu trebuie să fie restrâns la simpla trecere de la nivelul emoţional la cel intelectual, iar reprezentările nu trebuie să fie văzute numai pro- sau anti-comportamentale.

Se impune examinarea aspectului simbolic al relaţiilor noastre şi al universurilor consensuale cărora le dăm viaţă.

simptomele bolilor articulare tratament

Pentru că şi cogniţia, şi motivaţia, şi comportamentul există şi au repercusiuni numai în măsura în care semnifică ceva, iar semnificarea implică, prin definiţie, cel puţin două persoane cu un interogarea unui pacient cu boală articulară comun, cu valori şi amintiri comune.

Spunând că reprezentările sunt sociale, nu spunem decât că ele sunt simbolice şi că posedă elemente atât perceptuale, cât şi aşa-zis cognitive Moscovici, S. În alte lucrări Moscovici, S.

clasificare

Cristea D. Stilul relaţional are ca nucleu de bază modelul relaţiilor primare, însă configuraţia sa finală depinde de mulţi alţi factori: trăsăturile temperamental-caracteriale ale subiectului, inteligenţa socială, structura eului şi a imaginii de sine, natura şi calitatea experienţei acumulate în ontogeneză, statutul socioeconomic personal şi al familieicaracteristicile principalelor grupuri de apartenenţă, modelele şi normele socioculturale care reglează raporturile sociale etc.

tratamentul artrozei cu laser

Fiind un nivel de înaltă sinteză în manifestarea personalităţii, stilul relaţional se configurează relativ târziu anideşi unele dintre elementele sale constitutive se pot identifica chiar din prima copilărie. Unele persoane pot avea mai multe stiluri relaţionale, utilizate diferenţiat în funcţie de situaţia socială, pentru asigurarea unui cât mai mare succes social. Delimitarea factorilor psihologici ce reglează reţelele relaţionale se poate face după trei criterii principale: a natura modal-calitativă; b mecanismul elaborării; c semnul influenţei în raport cu etalonul echilibrului şi stabilităţii vieţii sociale actuale Golu, M.

interogarea unui pacient cu boală articulară ce unguente pentru tratarea osteochondrozei gâtului

Primul criteriu ne dezvăluie implicarea în modelarea-reglarea câmpurilor relaţionale a unor factori psihologici de modalităţi calitative diferite: informaţionali-cognitivi informaţii şi cunoştinţe despre ceilalţi - indivizi sau grupuri - despre obiectivele şi scopurile prezenţei şi acţiunii lor, despre amplitudinea şi semnificaţia diferenţelor etc. Mârza-Dănilă Doina motivaţionali - gradul de apropiere-intersecţie sau de disjuncţie - opoziţie între interese, dorinţe, expectaţii, aspiraţii, idealuri etc.

Forţa acestor mecanisme se dovedeşte esenţială pentru modul de exteriorizare şi finalizare a celorlalte componente psihice.

Generalitati

Astfel, comportamentul relaţional va fi în permanenţă filtrat şi decantat prin cele patru modalităţi de factori psihologici, a căror interacţiune şi pondere variază într-un registru foarte întins, ceea ce face interogarea unui pacient cu boală articulară şi dinamica atitudinii şi comportamentului de relaţionare să capete un caracter diferenţiat şi nuanţat atât la nivel individual, cât şi grupal.

Cel de-al doilea criteriu permite să discernem între factorii psihologici primari acele elemente şi structuri cognitiv-motivaţionale-afective care se constituie în copilăria timpurie sau pe calea experienţei directe a individului în diferite contexte relaţionale pe care le traversează şi cei secundari componentele ce se elaborează mediat, în contextul unui proces educaţional conceput şi desfăşurat în conformitate cu anumite principii şi norme şi subordonat atingerii anumitor obiective impuse şi validate formal normativ şi instituţionalizate prin anumite programe.

Cel de-al treilea criteriu pune în evidenţă existenţa a două categorii de factori psihologici: a cu influenţă pozitivă şi b cu influenţă negativă. Din prima categorie fac parte: informarea corectă şi obiectivă, înţelegerea, raţionalizarea, evaluarea realistă, autocontrolul, stabilitatea emoţională etc.

Durerea de genunchi

Din categoria a doua fac parte: informarea eronată şi incompletă, lipsa de înţelegere faţă de altul, subiectivismul evaluărilor, supradimensionarea propriului Eu, dispreţul pentru alţii, suspiciunea şi neîncrederea, impulsivitatea absenţa autocontroluluiinstabilitatea emoţională, egoismul, ura. Permanentizarea acţiunii acestora ar transforma spaţiul relaţional interpersonal şi intergrupal într-un teren minat, pe fondul căruia tensiunile, conflictele şi confruntările s-ar ţine lanţ, generând un absolut sistem de insecuritate.

Cum situaţiile de mai sus sunt polii extremi ai unui continuum, în realitate, viaţa socială se structurează din punct de vedere relaţional undeva într-o zonă intermediară.

În ceea ce priveşte dinamica constituirii relaţiilor interpersonale, Cristea D.

Dacă la vârste mai mici cauzele durerii sunt aproape în exclusivitate traumatice sau de suprasolicitare, după a patra decadă a vieţii cauza lor este, în cea mai mare parte, degenerativă. Gonartroza este termenul consacrat pentru a numi localizarea artrozei la nivelul articulaţiei genunchiului. Artroza, denumită popular reumatism, este degenerarea, odată cu vârsta, a aproape tuturor articulaţiilor corpului. Este o afectare progresivă, începând cu lichidul şi ţesutul sinovial şi continuând cu cartilajul articular şi, în final, cu osul subiacent, însemnând distrugerea completă a articulaţiei. Gonartroza este, probabil, cea mai frecventă localizare a artrozei, din cauza caracterului de articulaţie portantă, dar este şi expusă celor mai multe traumatisme.

În consecinţă, procesul formării şi manifestării unei relaţii interpersonale parcurge mai multe faze: prefigurare, amorsare, cristalizare, evoluţie, stabilizare dinamică, declin sau destructurare figura nr.

Citițiși