Cartilaj dens de țesut conjunctiv,

cartilaj dens de țesut conjunctiv

Ţesutul reprezintă o grupare de celule interconectate, care au aceeaşi origine, formă şi structură, şi îndeplinesc aceeaşi funcţie. Mai multe ţesuturi formează un organ, mai multe organe formează sisteme de organe, iar totalitatea sistemelor de organe formează cartilaj dens de țesut conjunctiv. Ştiinţa care se ocupă cu studiul ţesuturilor de numeşte histologie. Mai multe țesuturi formează un organ. Într-un organ ţesuturile formează atât parenchimul cât şi stroma.

Parenchimul este structura specializată ce asigură funcţionalitatea specifică, alcătuit esenţial din elemente celulare. Stroma este un ţesut interstiţial conjunctiv vascularizat ce conţine terminaţii nervoase constituind scheletul  unui organ, asigurând susţinerea parenchimului.

care este diferența dintre cartilaj și os

Ţesuturile omului se clasifică în: epiteliale, conjunctive, musculare şi nervoase. Ţesutul epitelial Suprafaţa externă a corpului, captuşeste cavităţile organelor interne, formează parenchimul glandelor exocrine şi endocrine şi membranele specializate în recepţionarea cartilaj dens de țesut conjunctiv externi. Deci, dupa funcţia pe care o îndeplinesc ţesuturile epiteliale sunt de mai multe feluri: de acoperire, glandulare şi senzoriale.

Epiteliile acoperă suprafaţa corpului, tapetează cavităţile naturale ale organismului sau se organizează în glande exocrine sau endocrine. Avem astfel: a. Epitelii de acoperire si captusare, care sunt principalele forme de tesut epitelial fiind asezate cu inflamația articulației pe braț unui tesut conjunctiv.

Care prezinta caracteristicile grasimii, de grasime; gras. Urma formata din tesut conjunctiv lasata de o rana, de o taietura etc. Care se afla intr-un interstitiu, care provine dintr-un interstitiu sau se refera la interstitiu.

Ele acopera la exterior organismul iar in interior organele cavitare. La randul lor se clasifica in: - epiteliile unistratificate : acestea se clasifica dupa forma celulelor dispuse intr-un singur strat pe membrana bazala in epitelii pavimentoase care acestea formeaza tunica interna a vaselor sangvine, linfatice, peretele capilarelor, a bronhilor si peretele unor canale mici de secretie ale glandelor salivareepitelii cubice simple intra in constitutie mucoasei bronhilor si a peretelui mic a glandelor salivareepitelii cilindrice simple intra inconstitutia mucoaselor tubului digestiv de la stomac la rect ; - epitelii pseudostratificate  au pe membrana bazala un singur strat de celule dar nucleii acestora sunt situati la nivele diferite.

Sunteți pe pagina 1din 7 Căutați în document Tesutul cartilaginos Generalitati Tesutul cartilaginos este un tesut conjunctiv semidur, specializat, alcatuit din celule conjunctive si o matrice extracelulara. Condrogeneza deriva din tesutul mezenchimal cu exceptia cartilajelor regiunii cefalice care se cartilaj dens de țesut conjunctiv din ectomezenchimul derivat din crestele neurale Condrogeneza se initiaza prin gruparea celulelor stem mezenchimale condroprogenitoare in agregate celulare centri de condrificare sub actiunea factorului SOX-9 aceste celule devin condroblaste si incep sa sintetizeze matrice cartilaginoasa amorfa si metacromatica la albastru de toluidina pe masura ce sunt inconjurate de matrice cartilaginoasa, condroblastele se indeparteaza unele de celalalte si devin condrocite. Condrocitele localizate in lacune ale matricei cartilaginoase sunt celule mai mari decat condroblastele au forma rotunda, ovala sau unghiulara prin compresie Nucleul: rotund, impins spre periferia celulei, frecvent prezinta nucleol Citoplasma: contine RER, aparat Golgi, lizozomi, ribozomi liberi, mitocondrii alungite, microtubuli, filamente intermediare si filamente de actina; ca particularitate: prezinte depozite de glicogen si lipide considerate substante de rezerva fiind necezare la nevoie condrocitele sintetizeaza componentele matricei cartilaginoase: GAG,colagen tip II, ancorina Aspectul citoplasmei: in MO: bazofila la condrocitele aflate in plina activitate palida la cele cu potential sintetic diminuat in jurul fiecarui condrocit, matricea realizeaza o pseudocapsula ce rezista la compresie 3. Matricea cartilaginoasa extracelulara este secretata de condroblaste si condrocite contine 3 categorii importante de molecule: fibre de colagen, PG si GP fibrilele fine de colagen st constituite majoritar din 4 tipuri de colagen: Colagen tip II: formeaza fibrilele propriu-zise Colagen tip VI: se afla la periferia condrocitelor; real. PG monomeric al cartilajului hialin este agrecanul fiecare molecula de ac.

Aceasta intra in constitutia mucoasei, traheei si a bronhilor mari; - epitelii pluristratificate se clasifica dupa forma celulelor superficiale in: epitelii pavementoase stratificate care au celule superficiale cheratinizate epiderme sau necheratinizate in epiteliul mucoasei esofagului a uretrei si a vaginului; epitelii cilindrice stratificate ce se intalnesc in cerul gurii si in cartilaj dens de țesut conjunctiv mici a secretiei; epitelii de tranzitie sunt epitelii la care numarul straturilor variaza in functie de gradul de distensie a organului si captuseste membrana interna a vezicii urinare.

Epitelii senzoriale sunt celule epiteliale care s-au diferenţiat pentru a recepţiona diferite informaţii din mediul înconjurător si a determina, prin aceasta, excitaţia celulelor nervoase cu care se afla in legătura. Ele se găsesc, deci, in contact cu mediul înconjurător si cu celulele nervoase. Numai in aceste condiţii de dubla legătura celulele senzoriale pot funcţiona.

Deşi au aceiaşi origine ectoderma ca si celulele nervoase, totuşi se deosebesc de acestea; in timp ce celulele senzoriale pot recepţiona excitaţii, dar nu le pot conduce, celulele nervoase pot sa conducă excitaţiile din mediu, dar nu le pot recepţiona; datorita acestor deosebiri, cele doua feluri de cartilaj dens de țesut conjunctiv se completează reciproc din punct de vedere funcţional.

Pentru a îndeplini aceasta funcţie, celulele senzoriale s-au diferenţiat din punct de vedere morfologic si structural. Celulele senzoriale s-au specializat pentru recepţionarea unor anumiţi excitanţi si intra in alcătuirea organelor de simt. Sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului.

cartilaj dens de țesut conjunctiv

Fiecare stimul este transformat in influx nervos si transmis neuronilor cu care celulele senzoriale receptorii sunt conectate. Influxul nervos este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii. Avem astfel celule senzoriale tactile, gustative, vizuale si olfactive si auditiv.

Tesutul - Modulul 5 - Biochimie

Epiteliile senzoriale intră în structura segmentelor periferice ale analizatorilor. Epiteliile tesuturilor glandulare sunt constituite din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsii de secretie specifici si care formeaza parenchimul iar impreuna cu tesutul conjunctiv numit stroma vase de sange si fibre nervoase formeaza glanda. Acestea sunt bila sau fierea, glandele salivare gastrice, pancreasul exocrin. Glandele exocrine, adică cu secreţie externă, aruncă substanţa produsă în exterior fie direct la suprafaţa pieliifie indirect în tubul digestiv, bronhii, căile cartilaj dens de țesut conjunctiv sau urinare.

Ele sunt adesea dotate cu un canal excretor. Glandele salivare, sudoripare şi lacrimale sunt glande exocrine. O glanda exocrina prezintă, în general, doua părţi: o parte formată din celule glandulare, care se numeşte adenomer şi o parte formată dintr-un conduct, care se numeşte canal excretor. Aceste glande se caracterizează prin aceea ca nu au un canal excretor prin care hormonul sa se scurgă din glanda.

In schimb, glandele endocrine au o puternica vascularizaţie, datorita căreia hormonul este  luat de sânge, prin osmoza, si transportat in tot organismul. Asadar produsul lor se varsa in sange. În ceea ce priveşte originea ţesutului epitelial, trebuie remarcat faptul ca el poate lua naştere din oricare dintre cele trei foite germinative.

artrita tratamentului cu degetul secundar

Din ectoderm derivă epidermul şi anexele tegumentare, medulosuprarenala şi neurohipofiza. Din mezoderm se formeaza endoteliile şi mezoteliile, corticosuprarenala si epiteliul parenchimului renal. Din endoderm derivă epiteliul tubului digestiv şi al glandeloranexe, tiroida şi paratiroidele. Mai multe detalii sunt cuprinse in cadrul analizatorului cutanat.

  1. După cum sugerează și numele, țesutului conjunctiv servește o funcție de conectare.
  2. Tesut conjunctiv lax - — numit si tesut areolar — tip de tesut conjunctiv in care substanta f c28c undamentala abunda.
  3. Fractură articulară
  4. Tesutul cartilaginos se dezvolta din mezenchimul embrionar.
  5. Tesutul Cartilaginos Curs
  6. Dex text: tesut conjunctiv, paralela45luxury.ro mobile
  7. Sânge și alte tipuri de tesut conjunctiv
  8. Osul este puternic și non-flexibil - Cartilajul este flexibil.

Ţesutul conjunctiv Ţesut care serveşte la susţinerea altor ţesuturi ale corpului, asigurând nutriţia lor şi participând la mecanismele de apărare imunitară ale organismului. Tesuturile conjunctive sunt diseminate în interiorul organelor şi între ele.

Acest tip de ţesut nu vine însă în legatură directă cu mediul extern sau cu lumenul vaselor.

cartilaj dens de țesut conjunctiv articulațiile doare mult dimineața

Intră în alcătuirea oaselor, are rol trofic de hrăniredepozitează grăsimi, intervine în apărarea organismului, în fagocitoză. Este un ţesut care asigură rezistenţa organismului.

Majoritatea au forma stelata sau fusiforma şi prezintă prelungiri care le pun în legătură unelel cu celelalte. Ele sunt caracteristice fiecărui ţesut conjunctiv. În funcţie de această proteină, ele pot fi: de colagen se găsesc în toate ţesuturile conjunctive, cu deosebire în alcătuirea cartilaj dens de țesut conjunctiv şi tendoanelor.

Mult mai mult decât documente.

Ele sunt foarte rezistente pentru că conţin colagen; acesta dă gelatina prin fierbere. Colagenul se reinoieste încet, dar cu vârsta, fibrele se înmulţesc şi se impregnează cu substanţe minerale şi organice — colesterol — proces numit sclerozareelastice şi de reticulina se găsesc în organele limfopoietice şi hematoformatoare: splina, ficat, măduva rosie, ganglionii limfatici.

Ele conţin reticulina, substanţa asemănătoare colagenului. Ea conţine în proporţii diferite substanţe minerale, organice mai ales proteine şi apa; în funcţie de acestea substanţa fundamentală poate fi: fluidă, moale, consistentă, dura. În funcţie de consistenta substanţei fundamentale, ţesuturile conjunctive se clasifica în: moi, semi-dure, dure şi fluide.

El este de cinci tipuri: lax conţine fibre, substanţă fundamentală şi cartilaj dens de țesut conjunctiv în proporţii aproximativ egale, având rolul de a însoţi şi hrăni alte ţesuturi; este cel mai raspandit tesut conjunctivfibros fibre rezistente de colagen, ceea ce îi conferă o deosebită rezistenţă mecanică, formând tendoanele şi învelişurile organelor interneelastic fibre elastice; cartilaj dens de țesut conjunctiv tunica medie a arterelor mari si veneloradipos conţine celule numite adipocite, care au în citoplasmă rezerve de grăsimi, sub formă de picături; se găseşte sub tegument, în jurul unor organe — globi oculari, rinichi — si constituie izolantul termic al corpului si tesutul reticulat compus din fibre de reticulină dispuse sub formă de reţea în ochiurile căreia se află substanţa fundamentală şi celulele de origine ale elementelor figurate ale sângelui; se găseşte în măduva hematogenă   măduva roşie din oase şi ganglionii limfatici.

Ţesutul conjunctiv semidur este alcătuit din celule cartilaginoase tinere numite condroblaste.

Înregistrează-te pentru ştirile noastre

Condroblastele secretă substanţa fundamentală numită condrină amestec de substanţe organice impregnate cu săruri cartilaj dens de țesut conjunctiv Na şi Ca. Celulele tinere se impregnează cu condrina şi se transformă în condrocite- celulele mature, sferice sau ovale.

Condrocitele sunt adăpostite, în substanţa fundamentală, cartilaj dens de țesut conjunctiv nişte cavităţi numite condroplaste. Printre celule se găsesc fibre de colagen şi fibre elastice într-o împletitură densă. Tesutul osos este format din lamelele osoase dispuse în două moduri: - ţesutul osos spongios  format din lamele osoase diferit aşezate denumite trabecule, care delimitează cavităţi de diferite mărimi — areole. Acestea dau osului spongios aspectul de burete.

Areolele comunică între ele şi conţin măduva hematogenă măduva osoasă roşie. Acest ţesut se găseşte în interiorul epifizelor oaselor lungi şi în cartilaj dens de țesut conjunctiv oaselor scurte şi late; - tesutul osos compact formează peretele diafizei cartilaj dens de țesut conjunctiv lungi şi lamele superficiale ale oaselor scurte şi late.

Unitatea morfologică şi funcţională a osului compact este osteonul sistemul haversianalcătuit din canale haversiene în jurul cărora se dispun 5 — 30 de lamele osoase concentrice între care se găsesc osteoplastele cu osteocite.

Canalele Havers conţin ţesut conjunctiv şi vase de sânge; în jurul canalului Havers substanţa osoasă este dispusă sub forma unor lamele osoase concentrice, iar între lamele sau în grosimea lor se găsesc osteoplastele cu osteocite. Un canal Havers formează împreună cu lamelele din jur şi osteocitele în osteoplaste — osteonul sau sistemul haversian.

Dureri de genunchi si articulatii - Fitness Q\u0026A EP20

Aceste două ţesuturi sunt de origine mezenchimală, apărând ca ţesuturi lichide, circulante, având substanţa fundamentală lichidă ce primite deplasarea elementelor figurate prin masa sa. Sângele asigură nutriţia organismului, respiraţia, excitaţia celulelor, vehiculează produşii de elaborare şi îndeplineşte funcţii de apărare.

Sângele, limfa, lichidul interstiţial şi alte umori organice, constituie mediul intern al organismului. Limfa este un lichid coloidal ce rezultă din transsudarea unei părţi din plasma sanguină la nivelul spaţiilor intersiţiale.

Partea din acest lichid care ajunge în sânge prin circulaţia limfatică, reprezintă limfa. Spre deosebire de plasma sanguină cu care se aseamănă foarte mult, ea este mai săracă în proteine, mai ales în fibrinogen, dar este bogată în lipide şi cloruri; este lipsită de eritrocite şi are o reacţie alcalină.

Cartilaginos

Iniţial, la nivelul capilarelor limfatice, limfa nu conţine elemente figurate limfociteele vor apare numai după ce ea trece prin ganglionii limfatici unde se va încărca cu limfocite. Ţesutul muscular Acest ţesut asigură cartilaj dens de țesut conjunctiv complexe cartilaj dens de țesut conjunctiv diferitelor organe în parte şi a întregului organism, în totalitate, intrând alături de unele formaţiuni conjunctive, vasculare şi nervose, în alcătuirea diferitelor tipuri anatomice de muşchi.

El este alcătuit din celule musculare fibre musculare ce au proprietatea de contractibilitate datorită existenţei în citoplasma lor a unor fibrile contractile numite miofibrile.

Fibrele musculare sunt compuse din celule denumite monocite, care cuprind în citoplasma lor numeroase filamente alungite paralel cu axa mare a celulei. Aceste filamente sunt de două tipuri: unele, delicate, sunt făcute din actina; celelalte, groase, sunt compuse din miozina. Mulţumită interacţiunii lor se realizează contracţia musculară. Există trei tipuri de cartilaj dens de țesut conjunctiv muscular: neted, striat şi cardiac.

Tesutul Cartilaginos Curs

Ţesutul muscular neted şi cel cardiac mai poartă denumirea de ţesuturi musculare involuntare, deoarece contracţia lor este nesupusa voinţei, ea fiind comandată şi controlată de sistemul nervos vegetativ.

Ţesutul muscular neted, intră în constituţia musculaturii viscerale cavitare, a vaselor sanguine, canalelor excretoare ale glandelor exocrine, etc.

Ţesutul muscular striat, care intră în constituţia muşchilor somatici scheletici se mai numeşte şi ţesut voluntar, deoarece contracţia lui este supusă voinţei, fiind controlată de sistemul nervos central.

artrita artroza provoacă tratament

Tesutul muscular striat cardiac constituie peretele contractil al inimii cordulprezentând caractere ce aparţin atât ţesutului muscular neted nucleu unic situat central cât şi — parţial — ţesutului muscular striat miofibrile cu striaţii transversale. Ţesutul nervos Este componenta esenţială a sistemului nervos central şi periferic şi a receptorilor analizatorilor fiind alcătuit din două tipuri de celule: neuroni, celule diferenţiate specific, care generează şi conduc impulsurile nervoase, şi celule gliale sau nevroglice care formează un ţesut de suport sau interstiţial al sistemului nervos.

Celulele gliale sau nevrogliile sunt capabile de diviziune, spre deosebire de neuron care nu este.

Citițiși